„Botoxul este otravă”: ce spune știința?

Pe scurt: toxina botulinică se obține dintr-o substanță cunoscută în natură ca o otravă puternică; acest lucru este adevărat. Însă administrarea unui produs autorizat, de către un medic, după consult și în doza potrivită, nu este același lucru cu o intoxicație. Riscul real crește în cazul produselor de proveniență necunoscută, al dozelor greșite și al procedurilor făcute de persoane neautorizate. Ca orice medicament, are efecte secundare, iar acestea trebuie discutate cu medicul.

Partea adevărată a zvonului

Toxina botulinică este o proteină produsă de o bacterie numită Clostridium botulinum. Toxina pe care această bacterie o produce în conservele alterate sau în alimentele păstrate în condiții nepotrivite poate provoca o boală gravă numită 'botulism'. În botulism, mușchii slăbesc treptat; dacă sunt afectați mușchii înghițirii și ai respirației, viața este pusă în pericol.

Așadar, a spune că 'botoxul provine dintr-o toxină' nu este greșit. Și oamenii de știință consideră această substanță una dintre cele mai puternice toxine biologice cunoscute. Mitul devine greșit în momentul în care, pornind de la această informație, ajunge la concluzia că 'orice procedură este o intoxicație'.

De ce schimbă doza totul?

În medicină există un principiu vechi și fundamental: ceea ce face dintr-o substanță o otravă sau un medicament este de cele mai multe ori cantitatea. Multe medicamente pe care le folosim în viața de zi cu zi pot provoca daune grave dacă sunt luate în doze mari; în doza corectă, ele tratează.

Toxina botulinică produsă în scop medical este un medicament purificat, măsurat în unități standardizate și trecut printr-un proces de autorizare. Dozele folosite în procedurile estetice se injectează local, în anumiți mușchi mici, și sunt cu mult sub cantitățile despre care se crede că pot provoca o intoxicație generală. Scopul este relaxarea temporară doar a mușchiului vizat, nu a întregului corp.

De aceea, aceeași substanță este folosită de mulți ani în mod controlat atât în estetică, cât și în unele afecțiuni medicale (de exemplu, unele spasme musculare, transpirația excesivă și unele forme de migrenă cronică).

De ce este diferită procedura făcută de medic?

Siguranța nu este determinată doar de medicamentul în sine. Cine face procedura, cu ce produs și cum o face contează cel puțin la fel de mult:

• Produs autorizat: se folosește un produs cu proveniență trasabilă, păstrat în lanțul de frig și pregătit corect.
• Doza și punctele corecte: medicul evaluează anatomia feței și mușchii și planifică doza și punctele de injectare.
• Consult: se verifică dinainte situațiile care pot împiedica procedura, precum sarcina, unele boli neuromusculare sau medicamente care pot interacționa.
• Gestionarea complicațiilor: dacă apare o situație neașteptată, există cunoștințele și mijloacele necesare pentru a o recunoaște și a o gestiona.

Care sunt, atunci, riscurile reale?

Efecte secundare pot apărea și atunci când procedura este făcută de un medic, cu un produs autorizat. Ele sunt de obicei ușoare și trecătoare: roșeață la locul înțepăturii, vânătaie, durere de cap ușoară sau căderea temporară a pleoapei ori a sprâncenei din cauza efectului asupra mușchilor învecinați.

Există și un risc mai rar, dar grav: răspândirea efectului toxinei departe de zona tratată. În prospectele medicamentelor, această situație apare ca o avertizare specială. Simptome precum dificultatea de a înghiți și de a respira, tulburările de vorbire, vederea dublă sau slăbiciunea musculară generalizată necesită evaluare de urgență.

Pericolul principal: produsele contrafăcute și neautorizate

O parte importantă a cazurilor grave raportate în ultimii ani este legată de produse cumpărate de pe internet, contrafăcute sau de proveniență necunoscută, și de proceduri făcute în afara unităților sanitare (acasă, în saloane). De exemplu, în SUA, în 2024, la numeroase persoane tratate de persoane neautorizate sau în afara unităților sanitare au fost raportate căderea pleoapei, dificultăți la înghițire, dificultăți de respirație și slăbiciune generalizată; unele au necesitat internare în spital.

La astfel de produse nu se cunosc compoziția, cantitatea și condițiile de păstrare. De aceea, o procedură 'ieftină' sau 'ușor de obținut' poate fi, de fapt, cea mai riscantă variantă.

• Nu cumpărați toxină botulinică de pe internet ca să v-o administrați singuri.
• Feriți-vă de procedurile făcute în locuri care nu sunt unități sanitare.
• Îl puteți întreba pe medicul care face procedura dacă produsul folosit este autorizat și de unde provine.

Concluzie

Afirmația „Botoxul este otravă” reflectă un adevăr în ceea ce privește originea substanței, dar este incompletă când vine vorba de utilizarea ei medicală. Folosirea unui produs autorizat, după evaluarea medicului și în doza potrivită, este o administrare controlată a unui medicament. Asta nu înseamnă că riscul este zero: ca la orice medicament, există efecte secundare, iar decizia trebuie luată împreună cu medicul, după consult.