Medicina estetică, medicamentele și bolile cronice: la ce să fiți atenți și ce să întrebați medicul?

Sunt medicamentele sau bolile cronice un obstacol pentru o procedură estetică?

În cele mai multe cazuri, nu. Totuși, aceeași procedură are riscuri diferite la persoane diferite. La cineva care ia anticoagulante (medicamente pentru subțierea sângelui), probabilitatea vânătăilor crește; la cineva cu glicemia necontrolată, infecția și problemele de vindecare a rănilor devin mai importante; la cineva predispus la cheloizi, procedurile care lezează pielea pot lăsa cicatrici. Rolul medicului este să cântărească aceste riscuri și, la nevoie, să schimbe procedura, să o amâne sau să recomande să nu fie făcută.

În aceste subiecte, cea mai mare parte a dovezilor se bazează pe rapoarte de consens ale experților, pe analize de sinteză și pe experiența clinică; pentru multe întrebări nu există o regulă unică, valabilă pentru toată lumea. De aceea, informațiile de mai jos sunt un cadru general și nu înlocuiesc consultația. Pentru lista completă a informațiilor pe care trebuie să i le dați medicului înaintea procedurii, consultați articolul nostru „Pregătirea pentru o procedură de medicină estetică: ce îi spuneți medicului, când și ziua procedurii”.

Tabel rezumativ: situația, la ce trebuie să fiți atenți și ce să întrebați medicul

Ce se schimbă dacă iau medicamente pentru subțierea sângelui?

Medicamentele pentru subțierea sângelui sunt de două tipuri principale: anticoagulantele, care acționează asupra sistemului de coagulare (de exemplu warfarină, rivaroxaban, apixaban, dabigatran), și antiagregantele, care acționează asupra trombocitelor (de exemplu acid acetilsalicilic, clopidogrel). Aceste medicamente se dau de cele mai multe ori pentru a preveni evenimente grave, precum accidentul vascular cerebral, infarctul sau ocluzia unui vas de sânge.

O analiză recentă privind chirurgia dermatologică subliniază că nu există un ghid asupra căruia să existe consens privind gestionarea acestor medicamente în perioada procedurii, că practica diferă de la un medic la altul și că întreruperea medicamentului crește riscul unor evenimente precum accidentul vascular cerebral, infarctul și ocluzia vasculară. Un raport de consens elaborat pentru toxina botulinică (popular 'botox') și fillerul cu acid hialuronic arată de asemenea că procedura se poate face la persoanele care iau anticoagulante pe bază de rețetă și că raportul beneficiu-risc nu este în favoarea întreruperii acestor medicamente.

• Principala diferență așteptată este o vânătaie mai mare și care durează mai mult; poate fi suficient să știți acest lucru dinainte și să planificați procedura în consecință.
• Medicul poate alege o tehnică mai puțin traumatică, poate împărți procedura în ședințe sau poate să nu recomande procedura în anumite zone.
• Dacă este nevoie de orice schimbare a medicamentului, această decizie o ia medicul cardiolog, neurolog, hematolog sau internist care l-a prescris.
• Analgezicele luate fără rețetă și suplimentele precum uleiul de pește, vitamina E, usturoiul, ghimbirul, ginkgo pot influența și ele coagularea; spuneți-le și pe acestea.

Despre evoluția vânătăilor și când trebuie să vă îngrijorați, puteți citi articolul nostru „Vânătăi și umflături după procedurile estetice: cât durează, cum se reduc și când să vă îngrijorați?”.

Se poate face o procedură în timpul tratamentului cu izotretinoină sau după oprirea lui?

Mulți ani s-a predat că, la persoanele care iau izotretinoină pe cale orală și în 6–12 luni după oprirea medicamentului, laserul, peelingul și procedurile similare pot duce la o vindecare deficitară a rănilor și la cicatrici. Ulterior s-a arătat că această abordare se baza pe un număr mic de serii de cazuri mici, publicate în anii 1980.

Două studii de consens separate publicate în 2017 (unul o analiză sistematică publicată în revista JAMA Dermatology, celălalt raportul unui grup de lucru al Societății Americane de Chirurgie Dermatologică) au reevaluat publicațiile existente. Concluzia comună este următoarea: la persoanele care iau izotretinoină sau au oprit-o recent nu s-au găsit dovezi suficiente care să justifice amânarea unor proceduri precum peelingul chimic superficial, epilarea cu laser, laserele vasculare și laserele neablative și fracționate. În schimb, procedurile profunde și intense, precum dermabraziunea mecanică și laserul complet ablativ aplicat pe toată fața, nu au fost recomandate în această perioadă.

• Aceste rapoarte nu spun că 'orice procedură este sigură'; ele spun că decizia trebuie luată separat, în funcție de tipul și profunzimea procedurii.
• Prospectul medicamentului continuă să conțină recomandarea de a aștepta, iar mulți medici preferă să aștepte, mai ales la procedurile profunde. Ambele abordări pot fi evaluate discutând cu medicul.
• Izotretinoina usucă și sensibilizează pielea; de aceea pot apărea iritații chiar și la proceduri simple, precum epilarea cu ceară. Spuneți că o folosiți înaintea fiecărei proceduri.
• Nu opriți izotretinoina și nu îi schimbați doza din proprie decizie pentru a face o procedură estetică.

Pentru opțiunile de tratament ale cicatricilor de acnee, consultați articolul nostru „Cicatrici de acnee: tipuri, opțiuni de tratament și așteptări realiste”.

Medicamentele imunosupresoare, diabetul și bolile autoimune

Raportul de consens privind procedurile cu filler enumeră, printre situațiile care trebuie investigate la evaluarea riscului de infecție, imunitatea scăzută, diabetul de tip 2 necontrolat, bolile de piele cronice sau recurente și problemele avute anterior cu fillere. Aceste situații nu interzic de la sine procedura; ele cer însă ca medicul să fie mai atent când alege procedura, când o pregătește și când vă urmărește.

În bolile autoimune, același raport arată că la persoanele cu boala controlată fillerul nu este o contraindicație absolută și că fiecare pacient trebuie evaluat separat. Un alt raport de consens, care a studiat reacțiile apărute târziu după filler, enumeră boala autoimună activă și tratamentul dentar recent printre posibilii factori de risc legați de pacient. Cercetările în acest domeniu sunt limitate; de aceea, amânarea procedurii în perioada de puseu a bolii este o abordare frecventă.

• Spuneți numele bolii, starea ei actuală și toate medicamentele pe care le luați (inclusiv medicamentele biologice și cortizonul).
• Puteți cere să se obțină opinia medicului reumatolog, endocrinolog, nefrolog sau oncolog care vă urmărește.
• Dacă aveți diabet, spuneți cum a fost controlul glicemiei în ultima perioadă; dacă nu este bun, se poate recomanda amânarea procedurii.
• Dacă după procedură apar roșeață, căldură, scurgeri, febră sau umflături tari apărute după câteva săptămâni, adresați-vă fără întârziere medicului. Pentru detalii, consultați articolul nostru „Infecția după procedurile estetice: simptome, reactivarea herpesului, infecția tardivă și ce trebuie făcut”.
• Bolile care afectează joncțiunea neuromusculară (de exemplu miastenia gravis) sunt deosebit de importante în privința toxinei botulinice; dacă aveți acest diagnostic, spuneți-l neapărat.

Predispoziția la cheloizi sau la cicatrici reliefate

Cheloidul este o cicatrice reliefată care crește dincolo de marginile rănii și poate apărea după orice intervenție care lezează pielea. Academia Americană de Dermatologie recomandă persoanelor predispuse la cheloizi să spună acest lucru medicului înaintea unei proceduri cosmetice sau a unei operații; dacă procedura este totuși dorită, să se înceapă cu o mică zonă de test și să se urmărească dacă apare îngroșare în acea zonă. Agenția americană pentru alimente și medicamente (FDA) arată de asemenea că siguranța fillerelor la persoanele cu tendință la cicatrizare excesivă nu este cunoscută.

În practică, aceasta nu înseamnă să evitați toate procedurile. Procedurile care nu lezează sau lezează foarte puțin pielea nu au același risc ca procedurile care produc mai multă leziune a țesutului, precum laserul ablativ, peelingul mediu și profund sau liftingul cu fire. Ce procedură vi se potrivește decide medicul care vă evaluează cicatricile anterioare și istoricul familial.

Istoricul de herpes labial recurent

Virusul herpesului rămâne latent în organism și se poate reactiva sub influența unor factori precum traumatismul pielii, soarele, febra sau stresul. Se consideră că reactivarea herpesului labial după procedurile estetice este rară, dar nu există date de încredere despre frecvența ei. Chiar dacă puseul se vindecă de la sine, poate fi dureros; dacă se răspândește pe o piele exfoliată prin laser sau peeling, poate lăsa cicatrici.

• Injecțiile din jurul buzelor și al gurii, laserele ablative și peelingurile medii-profunde sunt mai importante în privința herpesului labial.
• În funcție de istoricul dumneavoastră și de procedură, medicul poate planifica un tratament antiviral preventiv. Aceste medicamente se folosesc pe bază de rețetă și așa cum stabilește medicul; nu folosiți singur medicamente rămase acasă.
• Dacă în ziua procedurii aveți simptome de herpes labial, precum furnicături, usturime sau bășicuțe, procedura se amână de obicei.

Pentru informații specifice despre laser și peeling, consultați articolele noastre „Laserul fracționat: cât de potrivit este pentru cicatrici de acnee, riduri și textura pielii?” și „Peelingul chimic: ce este, cui i se potrivește și cum decurge vindecarea?”.

Cum se ia decizia?

La o evaluare bună, medicul cântărește mai întâi beneficiul pe care vi-l aduce procedura, apoi riscurile specifice situației dumneavoastră. Rezultatul nu este întotdeauna 'se face': amânarea procedurii, trecerea la o opțiune mai ușoară, creșterea numărului de ședințe sau recomandarea de a nu face procedura sunt și ele decizii corecte. Solicitarea opiniei medicului care v-a prescris medicamentul nu este o întârziere, ci un pas de siguranță.

Sarcina și alăptarea sunt un subiect separat; îl tratăm în articolul nostru „Medicina estetică în sarcină și alăptare: ce proceduri trebuie amânate și ce să discutați cu medicul?”. Fiți atenți la locurile care nu vă întreabă în detaliu despre boli și medicamente și care recomandă proceduri fără consultație; în acest sens vă poate fi util articolul nostru „Alegerea clinicii și a medicului: listă de verificare în 10 puncte pentru siguranța procedurilor estetice”.