„Botoxul și fillerele creează dependență, nu mai poți renunța”: ce spune știința?

Răspunsul scurt: nu, nu creează dependență în sens fizic. Toxina botulinică și fillerul cu acid hialuronic sunt produse care acționează în zona în care sunt aplicate; când se renunță la ele, nu apar simptome de sevraj, iar fața nu ajunge să arate mai rău decât înainte. Pentru că efectele lor sunt temporare, cei care vor să mențină rezultatul repetă procedura; aceasta nu este dependență. În schimb, la unele persoane, schimbarea în timp a percepției asupra propriului aspect și dorința tot mai mare de noi proceduri reprezintă un risc real, care trebuie recunoscut.

De unde vine zvonul?

Zvonul are trei surse. Prima este faptul că aceste proceduri se repetă la anumite intervale; privit din afară, acest lucru poate părea 'imposibilitatea de a renunța'. A doua este diferența pe care persoana o vede în oglindă când efectul trece: după ce s-a obișnuit luni de zile cu o față care arată mai odihnită, revenirea vechilor riduri poate crea senzația 'arăt mai rău decât înainte'. A treia este faptul că sunt vizibile persoane care chiar vor de fiecare dată mai mult și au pe față un aspect evident exagerat.

Primele două sunt o neînțelegere. A treia este reală, dar cauza nu este produsul în sine, ci ține de percepție și de comportament.

Ce înseamnă dependența și există ea în cazul acestor proceduri?

În medicină, când se vorbește despre dependența de o substanță, se caută caracteristici precum toleranța, adică nevoia de tot mai multă substanță pentru același efect, și simptomele fizice de sevraj care apar la oprirea substanței. Toxina botulinică reduce temporar impulsul nervos care ajunge la mușchiul în care este aplicată; fillerul cu acid hialuronic este un gel care oferă volum în locul în care se află și este absorbit de corp în timp. Pentru aceste produse nu s-a descris un efect care să producă în creier recompensă sau obișnuință; nici un tablou de sevraj, cum ar fi tremurul, neliniștea sau durerea, nu a fost raportat când efectele lor trec.

Așadar, afirmația 'cine și-a făcut o dată nu mai poate renunța' nu este corectă din punct de vedere fizic. Puteți renunța oricând doriți; pentru a renunța nu este nevoie nici de un proces de 'oprire' sau de reducere treptată a produsului.

Este dependență repetarea procedurii pentru că efectul este temporar?

Nu. Conform surselor de dermatologie, efectul toxinei botulinice asupra ridurilor durează la majoritatea oamenilor aproximativ trei până la patru luni. Efectul fillerelor cu acid hialuronic diferă în funcție de produs și de zonă și se exprimă de obicei în luni. Autoritățile sanitare arată, de asemenea, că la fillerele resorbabile poate fi necesară repetarea procedurii după o vreme, pentru ca efectul dorit să se mențină.

Privită astfel, repetarea seamănă cu vopsitul părului sau cu igienizarea dentară făcute la anumite intervale: rezultatul este temporar, iar persoana care vrea să-l mențină repetă procedura. A face un lucru în mod regulat nu îl transformă în dependență. Decisiv nu este frecvența, ci dacă persoana păstrează controlul asupra acestei decizii.

Există aici un punct în care trebuie să fim sinceri: autoritățile sanitare arată că siguranța folosirii repetate a fillerelor de-a lungul multor ani nu a fost evaluată în studii controlate. Aceasta nu înseamnă că repetarea este dăunătoare; este însă un motiv bun pentru ca intervalele și cantitatea să fie stabilite de fiecare dată pe baza consultului, nu a obișnuinței. Pentru caracteristicile produselor, puteți citi articolul nostru „Filler sau toxină botulinică? Diferențele și la ce se folosește fiecare”.

După renunțare, fața arată mai rău decât înainte?

Nu. Când efectul toxinei botulinice trece, mușchiul începe din nou să se miște, iar ridurile de expresie revin în timp la starea de dinainte de procedură. Aceasta nu înseamnă că ridurile sunt 'mai rele', ci că efectul temporar s-a încheiat. Sursele de dermatologie arată că aplicările repetate pot subția mușchiul și că acest lucru poate duce la un efect mai durabil. O analiză de literatură pe acest subiect arată, de asemenea, că subțierea mușchiului cauzată de toxina botulinică este temporară și dispare când aplicările sunt oprite.

Situația este asemănătoare și în cazul fillerului. Am tratat acest subiect în detaliu în articolul „Dacă renunțați la filler, fața se lasă mai mult decât înainte”: nu există dovezi solide că renunțarea la filler face fața să se lase mai mult decât înainte. Înșelătoare este comparația. În anii în care se fac procedurile, înaintați și în vârstă; aspectul de după renunțare trebuie comparat nu cu fotografiile de acum câțiva ani, ci cu vârsta din acel moment.

Când decideți să renunțați, nu trebuie să faceți nimic anume; este suficient să nu vă mai faceți o nouă aplicare. Efectul toxinei botulinice scade de la sine în câteva luni. Și fillerul cu acid hialuronic este absorbit în timp; un filler care nu este la locul lui sau care produce disconfort necesită evaluarea medicului.

Riscul real: schimbarea percepției și dorința tot mai mare de proceduri

Aici se află partea adevărată a zvonului. Persoana care se obișnuiește cu noul aspect îl consideră după o vreme 'obișnuit', iar același rezultat nu mai pare suficient. În această situație, numită în publicații schimbarea percepției, reperul 'feței naturale' din mintea persoanei se schimbă fără ca ea să-și dea seama.

Într-un studiu calitativ bazat pe interviuri cu 24 de femei care își făcuseră filler de buze la un nivel evident exagerat, s-au evidențiat patru teme principale: banalizarea fillerului de buze, schimbarea percepției prin privirea repetată a imaginilor cu buze mari pe rețelele sociale, convingerea că buzele mari aduc avantaje sociale și materiale și legătura dintre sănătatea mintală și căutarea repetată de proceduri. Este un grup mic și ales intenționat; rezultatele nu pot fi generalizate la toate persoanele care își fac filler și nu demonstrează o relație de cauzalitate. Sunt totuși valoroase pentru înțelegerea mecanismului.

Schimbarea percepției poate afecta nu doar persoana care își face procedura, ci și pe cei din jur și pe cel care efectuează procedura; ochiul care vede mereu fețe modificate poate începe să le considere obișnuite. De aceea, un medic care acționează măsurat și care, la nevoie, poate spune 'atât este suficient' reprezintă o protecție importantă. Pentru detalii despre buze, puteți citi articolul nostru „Filler de buze”.

Există și o situație separată, mai gravă. Dacă îngrijorarea legată de aspect ocupă cea mai mare parte a zilei, limitează viața și nu se reduce prin procedurile făcute, poate fi vorba de o problemă de sănătate mintală care are tratament, numită tulburare dismorfică corporală. Această situație este mai frecventă la persoanele care cer proceduri estetice decât în populația generală, iar studiile arată că, în acest caz, procedurile estetice de cele mai multe ori nu înlătură îngrijorarea. Detalii găsiți în articolul nostru „Imaginea corporală și procedurile estetice”.

Ce semne sunt de alarmă?

Cele de mai jos nu sunt criterii de diagnostic, ci semne care vă invită să vă opriți, să vă gândiți și să vorbiți cu medicul.

Dacă mai multe dintre aceste semne vi se par cunoscute, acesta nu este un motiv să vă învinovățiți, ci un motiv să vorbiți cu un medic sau cu un specialist în sănătate mintală. Dacă aveți gânduri de a vă face rău, sunați imediat la 112 (sau la numărul local de urgență) ori mergeți la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe.

Ce se poate face pentru a păstra controlul?

• La primul consult, discutați cu medicul obiectivul și punctul în care vă veți opri; urmați planul în funcție de acest obiectiv, nu de dorința din ziua respectivă.
• Stabiliți momentul repetării pe baza constatărilor de la consult, nu a calendarului sau a anunțurilor.
• Luați decizia privindu-vă în oglindă; nu luați drept reper imagini cu filtre sau fața altcuiva.
• Fotografiile de evidență medicală făcute de unitatea medicală înainte și după procedură vă ajută să vă amintiți de unde ați pornit.
• Ascultați părerea sinceră a unei persoane apropiate în care aveți încredere.
• Alegeți un medic care poate spune 'nu'; o persoană care acceptă fără întrebări orice cerere nu vă protejează.
• Nu ezitați să faceți o pauză; pauza nu strică rezultatul, ci doar permite efectului să scadă.

Despre procedurile începute la vârstă tânără care devin obișnuință vorbim în articolele noastre „Botoxul făcut la vârstă tânără previne ridurile” și „Medicina estetică la adolescenți”.

Concluzie

Toxina botulinică și fillerul cu acid hialuronic nu creează dependență fizică; când se renunță la ele nu apare sevraj, iar fața nu ajunge să arate mai rău decât înainte. Repetarea procedurilor se datorează faptului că efectul este temporar. Atenție trebuie acordată nu produsului în sine, ci percepției, care se poate schimba în timp: când crește dorința de proceduri mai dese, în cantitate mai mare și în mai multe zone, este nevoie să vă opriți și să evaluați situația. Un plan măsurat, intervale stabilite pe baza consultului și un medic care, la nevoie, poate spune 'este suficient' reduc acest risc.