Cicatrici și cheloizi: tipuri, cine este predispus, opțiuni de tratament și când să mergeți la medic

Ce este o cicatrice și de ce fiecare persoană face cicatrici diferite?

După orice leziune care ajunge la stratul mijlociu al pielii (dermul), pielea se repară cu un țesut nou, bogat în colagen. Acest țesut de reparație este cicatricea. Tot ce lezează pielea – tăieturi, arsuri, operații, coșuri, varicela, vaccinuri, piercinguri și tatuaje – poate lăsa o cicatrice.

Cum va arăta cicatricea depinde, împreună, de adâncimea și locul rănii, de faptul dacă rana a fost întinsă în timpul vindecării, dacă a apărut o infecție, de vârstă, de culoarea pielii și de predispoziția ereditară. Maturarea unei cicatrici durează luni; estomparea și aplatizarea ei pot dura doi ani sau mai mult. De aceea, o judecată timpurie despre aspectul final al unei cicatrici noi poate fi înșelătoare.

Care sunt tipurile de cicatrici?

Cicatricile adâncite după acnee sunt un subiect separat și nu sunt tratate în detaliu în acest articol; pentru tipurile și opțiunile lor puteți consulta articolul „Cicatrici de acnee”. Pentru cicatricile liniare apărute în sarcină sau după schimbări de greutate vă ghidează articolul „Vergeturi (striuri)”.

Care este diferența dintre cicatricea hipertrofică și cheloid?

Ambele sunt cicatrici reliefate și la prima vedere pot semăna; comportamentul lor este însă diferit. Cicatricea hipertrofică rămâne în interiorul conturului rănii și de cele mai multe ori regresează de la sine în timp. Cheloidul se extinde însă spre pielea sănătoasă, poate deveni mult mai mare decât rana inițială și nu se micșorează de la sine.

• Cât timp crește, cheloidul poate să mănânce, să înțepe sau să doară; când creșterea se oprește, aceste simptome scad de obicei.
• Culoarea poate fi apropiată de cea a pielii, roz, roșie, violetă sau mai închisă decât pielea din jur.
• Pe lobul urechii are de obicei forma unei mase rotunde și dure; pe piept și umăr tinde să se întindă pe suprafața pielii.
• Dacă se află peste o articulație sau lângă ea, poate îngreuna mișcarea.
• Cheloidul nu este contagios și nu se transformă în cancer.

Distincția nu este întotdeauna ușoară; dacă o cicatrice este hipertrofică sau cheloid se stabilește la consult. Distincția este importantă, pentru că planul de tratament și riscul de recidivă sunt diferite.

Cine este predispus la cheloizi?

Cheloidul poate apărea la oricine; la unele persoane însă probabilitatea este vizibil mai mare:

• Cei care au mai avut cheloizi: este cel mai puternic semnal de avertizare.
• Istoricul familial: potrivit Academiei Americane de Dermatologie, între aproximativ o treime și jumătate dintre persoanele cu cheloizi au cel puțin o rudă de sânge care are și ea cheloizi.
• Culoarea pielii: riscul este cel mai mare la persoanele de culoare; la persoanele cu pielea mai închisă, de origine asiatică, latino-americană și mediteraneeană, apare de asemenea mai des decât la cele cu pielea deschisă.
• Vârsta: apare mai frecvent în perioada dintre adolescență și vârsta de treizeci și ceva de ani.
• Sarcina: s-a raportat că în această perioadă crește probabilitatea apariției cheloizilor.
• Zona: partea din față a pieptului, umerii, partea de sus a spatelui, lobul și cartilajul urechii, maxilarul și gâtul, precum și gambele sunt locurile afectate cel mai des.

În zonele în care rana este întinsă în mod constant (mijlocul pieptului, umărul, deasupra articulațiilor), probabilitatea unei cicatrici reliefate este mai mare. Cheloidul poate apărea și după un coș mic, o înțepătură de insectă sau perforarea urechii; nu este nevoie ca rana să fie mare.

Ce opțiuni există pentru cicatrici și cheloizi?

Nicio metodă nu șterge complet o cicatrice; scopul este ca cicatricea să devină mai plată, mai moale, mai puțin colorată și ca mâncărimea și durerea să scadă. În cazul cheloidului, o singură metodă nu funcționează la toată lumea; medicii folosesc adesea mai multe metode împreună, cu o urmărire pe termen lung. Ce metodă este potrivită se decide la consult, în funcție de tipul cicatricii, locul, mărimea, vechimea ei și răspunsul la tratamentele anterioare.

Există și alte medicamente care se injectează în cicatrice și tratamente combinate; ce se folosește și la ce intervale decide medicul. Pentru modul în care funcționează laserele și pentru perioada de vindecare puteți consulta articolul „Laserul fracționat”.

Pentru gelurile cu extract de ceapă, uleiurile vegetale și multe produse vândute drept creme pentru cicatrici, dovezile sunt slabe sau contradictorii. Menținerea unei răni proaspăt vindecate hidratate, evitarea întinderii ei și protejarea de soare sunt în schimb măsuri simple, general acceptate; soarele poate închide la culoare o cicatrice nouă.

Revine cheloidul dacă este îndepărtat prin operație?

Aceasta este una dintre cele mai importante caracteristici ale cheloidului. Excizia cheloidului creează o rană nouă în piele, iar la o persoană predispusă și această rană nouă se poate vindeca tot cu un cheloid. Academia Americană de Dermatologie arată că aproape toți cheloizii îndepărtați doar chirurgical revin; și NHS scrie că, din același motiv, chirurgia nu este de regulă recomandată, deoarece cicatricea poate reveni mai mare.

De aceea, când se ia în considerare chirurgia, ea se planifică împreună cu metode suplimentare după operație, precum injecțiile, presiunea, siliconul sau radioterapia, și este necesară o urmărire pe termen lung. Algoritmii actuali de tratament arată că la cheloizii mici și unici chirurgia poate fi folosită împreună cu un tratament suplimentar, iar la cheloizii mari și numeroși scopul este adesea micșorarea și reducerea simptomelor. Riscul de recidivă nu scade la zero prin nicio metodă.

Dacă sunteți predispus la cheloizi, la ce trebuie să fiți atent la procedurile estetice, piercing și tatuaj?

La o persoană predispusă, orice intervenție care lezează pielea poate fi începutul unui nou cheloid. Aceasta nu înseamnă că nu se poate face nicio procedură; decizia trebuie însă luată cunoscând acest risc.

• Piercing: cea mai sigură opțiune este să nu îl faceți. Lobul urechii și mai ales cartilajul urechii sunt locuri în care cheloidul apare des. Dacă l-ați făcut și observați o îngroșare în jurul orificiului, adresați-vă medicului fără să așteptați; perforarea din nou nu este recomandată.
• Tatuajul și îndepărtarea tatuajului: ambele lezează pielea. Renunțarea reduce riscul; dacă sunteți hotărât să îl faceți, spuneți despre predispoziție și discutați despre o zonă mică de test.
• Procedurile estetice: înainte de procedurile care lezează pielea, precum laserul, peelingul chimic mediu și profund, procedurile cu ace și liftingul cu fire, spuneți neapărat medicului despre antecedentele de cheloid și despre cicatricile asemănătoare din familie. Medicul poate amâna procedura, poate propune o opțiune mai superficială sau o zonă mică de test.
• Operațiile și intervențiile stomatologice: o operație necesară nu trebuie amânată de teama cheloidului; însă dacă îl anunțați din timp pe chirurg, locul inciziei și îngrijirea ulterioară a cicatricii pot fi planificate în consecință.
• Acneea: tratamentul precoce și eficient al acneei reduce riscul de cicatrici; stoarcerea și ciupirea coșurilor cresc riscul.

Când observați îngroșarea, întărirea sau mâncărimea cicatricii după o leziune sau o procedură, este important să vă prezentați devreme; metode precum presiunea și siliconul sunt mai eficiente când sunt începute devreme. Pentru tot ce trebuie să-i spuneți medicului înaintea unei proceduri puteți consulta articolele „Pregătirea pentru o procedură de medicină estetică” și „Medicina estetică, medicamentele și bolile cronice”. Riscurile procedurilor estetice făcute acasă sau în afara unei unități sanitare sunt explicate în articolul „Stilouri de filler fără ac și proceduri acasă”.

Când trebuie să mergeți la medic?

Pentru o cicatrice veche care nu vă deranjează și nu crește nu este obligatoriu să mergeți la medic. Dacă o cicatrice reliefată vă deranjează sau crește, o evaluare timpurie poate ajuta la oprirea creșterii.

Cheloidul nu se transformă în cancer; însă nu orice îngroșare care seamănă cu un cheloid este cheloid. Unele tumori rare ale pielii și alte boli pot arăta asemănător. La o leziune cu caracteristicile de mai sus, diagnosticul se pune la consult și, dacă este nevoie, prin prelevarea unei probe de țesut.

Așteptări realiste

• Cicatricea nu dispare complet; scopul este o cicatrice mai plată, mai moale, cu o culoare mai apropiată de pielea din jur și mai puțin deranjantă.
• Tratamentul durează adesea luni și necesită aplicări repetate.
• Cheloidul poate reveni chiar și după un tratament reușit; de aceea urmărirea este importantă.
• Cicatricile hipertrofice pot regresa și de la sine în timp; nu orice cicatrice reliefată necesită imediat o intervenție.
• Dacă cicatricea vă afectează psihic, spuneți-i medicului; machiajul corector și sprijinul psihologic se numără și ele printre opțiuni.